După lupte seculare, care au durat mai bine de trei ani, avem o formă agreată la nivel de Minister, pentru două acte normative – primul privind noile standarde de calitate pentru învățământul preuniversitar, cel de-al doilea referitor la actualizarea metodologiei de evaluare externa. Cele două proiecte de acte normative au intrat în ultima dezbatere publică prevăzută de lege (v. http://edu.ro/dezbatere-public%C4%83-privind-asigurarea-%C8%99i-evaluarea-calit%C4%83%C8%9Bii-%C3%AEn-%C3%AEnv%C4%83%C8%9B%C4%83m%C3%A2ntul-preuniversitar-29) înainte de a fi propuse Guvernului spre aprobare.
Schimbări semnificative (explicate, pe scurt, mai jos) sunt la nivelul standardelor. La metodologie, în afara unor clarificări privind anumite termene și simplificarea unor activități, principala noutate este renunțarea la depunerea de hârtii sau de documente în format electronic la ARACIP, întreg procesul de evaluare externă fiind, de acum, documentat on-line, pe platforma https://calitate.aracip.eu), sau la fața locului, în unitatea școlară evaluată.
În spatele noilor standarde se află un proces mai lung de concepere, pilotare și revizuire, început în 2013, odată cu publicare calei de a doua Declarații de principii (v. http://oldsite.edu.ro/index.php/articles/20409). Acest document propunea îmbogățirea conceptului de calitate a educației cu o serie de principii noi (alături de cele statuate, în 2005, la începutul activității ARACIP).
Pe baza Declarației de principii menționată mai sus, a fost realizată, în 2014, o primă versiune a standardelor (care a fost publicată, în același an, și care poate fi consultată la http://oldsite.edu.ro/index.php/articles/22204). La elaborarea standardelor au participat, în cadrul mai multor grupuri de lucru constituite în acest scop, profesori, directori, evaluatori externi ai ARACIP, universitari, cercetători de la Institutul de Științe ale Educației, specialiști în educația și formarea profesională și în politici europene.
Această primă versiune de standarde a fost pilotată, în anul școlar 2014-2015, în peste 600 de unități (care, în același timp, au fost evaluate și pe baza standardelor în vigoare). Principalul rezultat al acestei pilotări este un Raport (v. http://oldsite.edu.ro/index.php/articles/23825), care, pe lângă compararea nivelului de realizare pentru cele două categorii de standarde, trece în revistă și situația existentă, în privința evaluării calității educației, la nivel european.
În 2016, pe baza concluziilor pilotării și a feedbackului obținut (de la diferite persoane și instituții, cărora le mulțumim, cu acest prilej), standardele au fost revizuite și transmise Ministerului Educației pentru avizare (proces care a dus, din nou, la modificări și completări, chiar dacă nu de esență), rezultatul final fiind cel supus, acum, dezbaterii publice.
Menționăm că, pe parcursul ultimilor ani, elementele de noutate aduse de noile standarde au mai fost dezbătute și cu alte prilejuri, ”la pachet” cu alte teme de actualitate – de exemplu, în seria celor ”6 dezbateri ale ARACIP” (sinteza lor poate fi consultată pe site-ul ”Educația în dezbatere” – http://educatiaindezbatere.ro/wp-content/uploads/2015/10/Sinteza-Cinci-Dezbateri-ARACIP.pdf).
Pe scurt, principalele noutăți aduse de noile standarde sunt:
- Orientarea, mai fermă decât până acum, pe rezultatele învățării: de la sloganul ”educație pentru toți”, am trecut prin ”educație pentru fiecare” și am ajuns la ”învățare pentru fiecare”.
- Ca urmare, includerea dimensiunii ”echității” în definirea calității, a fost un pas firesc înainte: ”învățare pentru fiecare” înseamnă o atenție deosebită acordată celor ”altfel”, care, tradițional au probleme legate de accesul la educație și în privința obținerii rezultatelor scontate ale învățării. Deci, o școală de calitate va trebui să asigure obținerea rezultatelor învățării (și progresul) nu numai la nivel de medie, ci și la nivelul participanților la educație din ”capetele” curbei lui Gauss, anume, în mod explicit, pentru cei care au dificultăți de învățare din cauze care țin de persoană (existența unor dizabilități, a tulburărilor specifice de învățare etc.), cauze economice și sociale (sărăcie, excluziune și/sau marginalizare etc.), educaționale (nivel redus de educație a familiei), culturale etc., dar și pentru participanții la educație talentați și capabili de performanțe înalte.
- Această preocupare explicită pentru toate categoriile de participanți la educație trebuie să fie vizibilă în întreaga viață școlară: de la documentele programatice, trecând prin dotare, pregătirea resursei umane și funcționarea curentă și terminând cu evaluarea rezultatelor obținute și cu modul în care este gândit procesul de îmbunătățire.
- Am acordat o atenție deosebită aspectelor legate de justiția și coeziunea socială (de exemplu, respectarea drepturilor copilului, echitatea de gen, educația interculturală, respingerea fermă a oricărei forme de rasism, discriminare și segregare pe criterii etnice, religioase, economice etc.) și celor care țin de dimensiunea europeană.
- Introducerea unor standarde (descriptori) privind ”bunăstarea copilului / a celui care învață” – acesta pentru că rezultatele învățării depind de starea de bine și, la rândul lor, rezultatele mai bune contribuie la amplificarea stării de bine. În fundamentarea acestei dimensiuni am folosit un studiu de sinteză realizat de UNICEF (http://www.unicef-irc.org/publications/pdf/iwp_2009_21.pdf).
- Favorizarea procesului de îmbunătățire a calității, a valorii adăugate, a progresului raportat la indicatorii fundamentali privind participarea școlară și rezultatele învățării.
- Orientarea mai accentuată pe integrarea școlii în comunitate, în primul rând prin implicarea mai puternică cu părinților și a elevilor în viața școlii și participarea acestora la decizie la nivelul școlii. Totodată, vor conta mai mult relațiile cu autoritățile administrației publice locale, cu alte instituții și organizații de la nivelul comunității, inclusiv cu organizațiile nonguvernamentale care pot oferi servicii educaționale complementare.
Având în vedere, pe de o parte, modificările minore la metodologie și, pe de altă parte, noutățile din standarde, propunem ca metodologia actualizată să intre în vigoare imediat după aprobare (acest lucru fiind în interesul tuturor părților implicate), iar noile standarde începând cu anul școlar 2018-2019, pentru ca unitățile școlare, comisiile de evaluare și asigurare a calității, evaluatorii externi, inspectoratele școlare etc., să beneficieze de timp suficient pentru pregătire. În acest scop, în 2017, intenționăm să realizăm o suită de ghiduri (care, și ele, vor fi dezbătute public) referitoare la:
- Modul în care credem că ar trebui să fie înțelese și interpretate standardele respective (descriptor cu descriptor).
- Dovezile (obținute din interviuri, chestionare, observare, analiza documentelor) care pot justifica nivelul de realizare a standardelor.
- Procesul efectiv de evaluare (internă și externă) și relațiile dintre evaluați și evaluatori.
- Elaborarea rapoartelor privind nivelul de îndeplinire a standardelor, precum și ”ochelarii” cu care diferitele părți interesate (elevi, părinți, profesori, directori, decidenți etc.) ar trebui să ”citească” aceste rapoarte de evaluare (internă și externă).
Sperăm că, după finalizarea acestei dezbateri publice, cele două acte normative să ajungă cât mai repede în atenția Guvernului, pentru aprobare.
Tot nu "v-ati prins ?"
Turma analfabeta (la toate nivelele) e mult mai usor de condus !!!…doar cu o pocnitura din bici…
Dacă ar fi o REALĂ dezbatere publică, atunci propunerile, observațiile, sugestiile, la fel ca si răspunsurile la ele AR FI încărcate pe un portal, astfel ca toți să le vadă și dezbaterea să fie publică cu adevărat.
Așa, 100.000 pot scrie același lucru, iar 1, cel care le ignoră, poate face tot ca ea/el, adică pe dos față de ce spune suta de mii.
Legea dezbaterilor publice ar trebui creată în acest sens, iar celor din Berthelot ar trebui să li se ofere obligația de-a folosi platforma, dacă tot sunt atât de încântați de ea.
„cum se face brainstorming la MENxy?
1. Se scrie concluzia.
2. Fiecare scrie pe o hârtie ce idee îi vine (fără să vadă ceilalți)
3. Cel ce a scris inițial concluzia, ia hârtiile, nu le citește, le pune într-o casetă, o încuie, o trimite la arhivă, rupe cheia.
4. Apoi le mulțumește tuturor pentru contribuția adusă și scrie peste concluzia inițială «dezbătută și aprobată»”
Ar fi o gravă eroare să ajungă ”cât mai repede în atenția Guvernului” actele normative propuse în această formă!
Oricum, după cum am văzut în numeroase situații, sunteți ”imun” la stimulii externi (agenției) și, probabil ”dezbaterea publică” nu va avea niciun efect asupra documentelor birocratice (mult mai birocratice decât cele inițiale) propuse în forma publicată.
În realitate, NU DORIȚI O DEZBATERE PUBLICĂ REALĂ A ACESTOR DOCUMENTE!
Vă dorim ”succesuri” multiple cu noile surse de birocrație în sistemul educațional…
Standardele au fost 2 (doi) ani în dezbatere. Cei care au fost cu adevărat – repet, cu adevărat – interesați, au trimis propuneri și în acești 2 (doi) ani. Oricum vom prezenta toate propunerile venite și, alături de fiecare, vom publica și răspunsurile noastre la aceste propuneri – așa am făcut și când au fost aprobate vechile standarde.
Din păcate, v-au fost transmise numeroase propuneri ARGUMENTATE (CONCEPTUAL ȘI LEGAL). Le-ați ignorat sistematic așa încât oricine citește cele două documente va constata că ”noua generație de standarde” este chiar mai slăbuță decât prima!
Ar trebui să vă pună pe gânduri reacțiile de mai sus și să fiți PRIMUL CARE PROPUNE REVIZUIREA PROFUNDĂ A CELOR DOUĂ PROIECTE.
Cei 2(doi) ani de ”dezbatere publică” au însemnat o adresă de mail la care să se trimită propuneri de îmbunătățire și.. cam atât!
Păcat că în următorii (cel puțin) 5 ani sistemul preuniversitar va lucra cu același tip de birocrație și ”noua generație de standarde” nu aduce nimic nou, dimpotrivă!
Dacă doriți,pot expune câteva argumente. Numai dacă doriți….
Poate vă interesează și alte opinii….
http://www.puterea.ro/social/gaina-a-ouat-inca-un-ou-aracip-propune-o-noua-metodologie-de-evaluare-a-scolilor-146881.html
Argumente …
1. Autorizarea
Art. 9, lit. b) din OUG nr. 75/2005: ”Standardul reprezintă descrierea cerinţelor formulate în termen de reguli sau rezultate, care definesc nivelul minim obligatoriu de realizare a unei activităţi în educaţie.”
La ”Autorizare” NU SE DESFĂȘOARĂ ACTIVITĂȚI EDUCAȚIONALE DIN SIMPLUL MOTIV CĂ ȘCOALA NU EXISTĂ (ÎNCĂ)! Prin urmare, nu pot să definesc un ”standard” pentru ceea ce nu pot măsura!
În consecință – ”standardul de autorizare” , scuzați ”standardele de autorizare” nu pot fi standarde/standard nici măcar în accepțiunea prezentei legi!
De ce vorbiți de „standarde” (la plural) când în lege (OUG nr. 75/2005, art. 9) se vorbește de ”Standard”?!!. Diferența este enormă între spiritul legii: Standard- o abordare închegată , sistemică, în sensul creării unui întreg care să joace rolul unui referențial pentru școală și
”Standarde” care înseamnă mai multe standarde de acreditare – deci se ”sparge” ideea de referențial, acestea devenind obiective pentru școală – eronat și birocratic!
Denumirea de ”standarde de..” – greșită și nocivă pentru sistem!
Autorizarea este o etapă premergătoare acreditării – sunt suficiente condițiile obligatorii necesare înfințării și nu aberațiile legate de ceva ce nu există!
Coroborând articolul menționat (pe care îl interpretați restrictiv și oricum fantezist) cu alte articole din OUG 75/2005, standardele pentru autorizarea de funcționare provizorie reprezintă descrierea cerinţelor pentru ca furnizorii de educație să poată desfășura programe de studiu și pentru a intra în rețeaua școlară.
Din nou, definiții unice, intepretări restrictive, ”numai eu am dreptate” etc., etc…