Așa cum spunem în prima postare, ARACIP nu are pârghiile legale pentru a derula activități de îmbunătățire a calității educației,  ci doar de a face recomandări Ministerului, în acest sens, acesta fiind obligat de lege (împreună cu și prin inspectoratele școlare) să pună în practică recomandările respective.

O bună parte din rapoartele de activitate (începând cu al doilea an de funcționare)[1], precum și toate rapoartele privind starea calității la nivel de sistem[2], publicate de ARACIP, între 2012 și 2020, cuprind recomandări – pentru ME, pentru ISJ/ISMB, pentru unitățile de învățământ și pentru îmbunătățirea propriei activități.

Rapoartele de activitate

În general, recomandările din rapoartele de activitate vizează aspecte reieșite din evaluările externe realizate de ARACIP, mai ales pentru autorizarea de funcționare provizorie și acreditare, respectiv acele cerințe neîndeplinite de un număr semnificativ de unități de învățământ.

La școlile publice, principalele deficiențe constatate au privit baza materială, în timp ce la școlile private, principala problemă a fost resursa umană. Asigurarea sănătății și siguranței elevilor a fost semnalată, ca problemă recurentă, atât la stat cât și la privat. Întrucât putem observa că aceleași constatări (cu recomandările aferente) se repetă, an după an, putem concluziona că autoritățile nu luau în seamă rapoartele de evaluare externă.

Aceste recomandări, la nivel de sistem, vizează:

• Asigurarea securității elevilor în școală și asigurarea condițiilor sanitare minime prevăzute de legislația în vigoare (prin amenajarea grupurilor sanitare în interiorul clădirii școlii, având apă curentă) și implicarea sporită a autorităților locale în rezolvarea acestor probleme. În acest sens, ARACIP a mai recomandat și delegarea responsabilităților privind certificarea pre-condițiilor necesare desfășurării procesului de învățământ (privind baza materială, sănătatea și securitatea etc.) către ISJ/ISMB.
• Îmbunătățirea serviciilor de asistență medicală a elevilor – atât prin asigurarea personalului calificat (medic școlar și asistent sanitar), cât și prin înființarea de cabinete medicale în fiecare școală.
• Asigurarea serviciilor de consiliere pentru preșcolari / elevi.
• Modernizarea bazei materiale prin dotarea școlilor cu laboratoare, cabinete, mobilier, materiale și mijloace didactice moderne, adecvate și în număr suficient pentru toți elevii – cu precădere pentru instruirea practică.
• Asigurarea cu resursă umană calificată și stabilă.

Ultimul raport de activitate publicat (cel privind anul 2020)[3] face niște recomandări mai generale de politici publice la nivel național, cum ar fi, de exemplu (le-am selectat pe cele considerate semnificative):

• Clarificarea statutului învățământului confesional
• Completarea cadrului legal de funcționare a structurilor de învățământ preuniversitar în cadrul instituțiilor de învățământ superior.
• Revizuirea activității Corpului Național de Experți în Management Educațional.
• Schimbările de rută de formare profesională propuse de unele unități de învățământ pe baza analizei pieței muncii.
• Reorganizarea rețelei școlare pe baza unei analize temeinice de oportunitate.
• Corelarea finanțării unităților de învățământ cu nivelul calității serviciilor educaționale furnizate.
• Aprobarea, pentru unitățile private, a unor planuri și programe alternative de învățământ, față de învățământul de stat.
• Asigurarea finanțării de bază pentru preșcolarii și elevii din învățământul particular autorizat.

La nivel de unitate de învățământ, recomandările vizează mai ales aspectele de management general și de management al calității, cum ar fi:

• Îmbunătățirea activității CEAC și eliminarea caracterului formal al funcționării CEAC. Orientarea activității CEAC și, în general, a activității unității școlare, spre îmbunătățirea calității, reflectată prin evoluția indicatorilor fundamentali de participare și privind rezultatele.
• Utilizarea aplicației de sprijin a ARACIP (https://calitate.aracip.eu) în activitatea curentă a CEAC și pentru proiectarea integrată a dezvoltării instituționale și a îmbunătățirii calității.
• Proiectarea activității considerând și modul în care aceasta este evaluată și dovezile necesare pentru o evaluare obiectivă. Scăderea ponderii documentelor ca dovezi unice pentru luarea deciziilor.
• Utilizarea sistemului de management al calității pentru a îmbunătăți rezultatele elevilor și starea de bine, precum și aplicarea pașilor corecți de măsurare a progresului înregistrat de elevi.
• Participarea personalului din școală, în special a personalului de conducere, la programe de formare în domeniul legislației învățământului și conexe (de exemplu, privind asigurarea sănătății și siguranței elevilor în școală, respectarea drepturilor copilului, înlăturarea oricăror forme de segregare și discriminare pe criterii etnice, de dizabilități etc., definirea, obținerea și evaluarea rezultatelor învățării etc.
• Întrucât școlile stau mai bine la indicatorii privind administrarea unității și mai puțin bine la cei privind managementul școlar, se impun atât o pregătire managerială mai temeinică a directorilor de unități școlare, cât și asigurarea stabilității pe post a acestora.

Toate aceste aspecte au fost introduse în noile standarde de calitate, intrate în vigoare în anul școlar 2020-2021.

Rapoartele de stare

Rapoartele de stare au fost realizate pe baza datelor strânse de la un număr semnificativ de unități de învățământ și cuprind un număr mai mare de concluzii și recomandări, vizând, cu precădere, sistemul public de învățământ. Au fost propuse și documente de sine stătătoare, care cuprind doar recomandări[4].

Multe dintre aceste recomandări au fost preluate în rapoartele de activitate și, de aceea, nu le vom prezenta în detaliu. Menționăm, în treacăt, faptul că nivelul general calității arătat în rapoartele de stare (adică pe eșantioane reprezentative de unități) a fost undeva între 6 și 7 pe o scală cu 10 trepte.

În cele de mai jos, facem doar un rezumat al acestor recomandări, prezentându-le pe cele specifice raportului respectiv – aceasta întrucât fiecare raport de stare a avut o anumită temă.

• Primul este ”Raportul privind starea calității în sistemul de învățământ preuniversitar din România”[5], publicat în 2012. El a avut la bază o cercetare pe baza rezultatelor evaluării periodice realizate în 1023 de unități de învățământ preuniversitar. Este, de asemenea, primul raport în care analiza are la bază ”Indicele de eficiență” (care măsoară relația între rezultate și resurse, respectiv valoarea adăugată, efortul depus de unitățile de învățământ pentru obținerea rezultatelor[6]). În acest raport nu există un capitol dedicat recomandărilor, dar Capitolul 5 face o diagnoză privind starea sistemului (prezentând aspecte cantitative și calitative).
• A urmat ”Studiul național privind stadiul dezvoltării culturii calității la nivelul sistemului de învățământ preuniversitar”[7], care analizează elemente de cultură organizațională și, mai ales, privind cultura calității, pe baza unor modele internaționale recunoscute. Eșantionul cercetării a cuprins 1956 de unități de învățământ (o parte cuprinse în cercetarea din 2011) și 14689 de subiecți (cadre didactice, elevi, părinți și reprezentanți ai administrației locale). Raportul cuprinde un set de recomandări specifice la nivel de sistem (promovarea valorilor subsecvente Legii Educației Naționale și unei culturi autentice a îmbunătățirii continue a calității educației, îmbunătățirea colectării de date și a structurii bazei de date a ME etc.), pentru ISJ/ISMB, pentru unitățile de învățământ și pentru ARACIP.
• Au urmat, în 2015, două rapoarte, care trebuie analizate în complementaritatea lor. Primul este ”Raportul național privind starea calității în unitățile de învățământ preuniversitar public din mediul rural” iar cel de-al doilea ”Studiu privind nivelul calității serviciilor educaționale înregistrat prin standardele în vigoare și cel înregistrat prin noile standarde, precum și privind mecanismele, standardele și procedurile de evaluare internă și externă în România și în alte țări din Uniunea Europeană”. Primul, după cum îi arată și numele, se concentrează pe mediul rural, creionând un ”portret robot” al unității rurale de învățământ – în urma evaluări externe a peste 600 de unități de învățământ. Studiul arată și problemele specifice ale acestor unități, sub forma unor concluzii consistente, precum și nivelul mai scăzut al calității educației oferite de aceste unități. Cel de-al doilea raport a avut ca obiectiv specific complementar pilotarea noilor standarde (în comparație cu cele în uz), prin evaluarea externă a altor 600 de unități. Acest al doilea studiu realizează un portret robot al unității școlare tipice, cu problemele generale indicate sub forma unor concluzii. Acest al doilea studiu cuprinde și un set de recomandări pentru unitățile școlare, pentru comunitatea locală, pentru autoritățile județene, pentru ME și pentru ARACIP.
• În 2017 și 2018 au fost evaluate periodic circa 600 de unități, pe baza unor contracte de prestări servicii încheiate între ARACIP și ME, în aplicarea OM nr. 5.291/2016 privind evaluarea externă periodică a calității educației în unitățile de învățământ preuniversitar de stat acreditate (emis ca urmare a Raportului Curți ide Conturi care va fi prezentat în altă postare). În urma acestor evaluări, au fost făcute publice două Rapoarte[8] și un document separat cuprinzând Recomandări[9], care repetă, în general, recomandările formulate în celelalte rapoarte.

Nici în acest caz nu există vreo dovadă că recomandările ARACIP ar fi fost luate în considerare de ME, ISJ/ISMB și de unitățile de învățământ. Mai mult, considerăm că neluarea în seamă a acestor recomandări (din rapoartele generale și din fiecare raport de evaluare externă) a reprezentat o irosire a unei resurse considerabile de cunoaștere, la nivel național și la nivel local, care ar fi putut facilita politici locale – cum ar fi orientarea investițiilor în infrastructură spre acele unități semnalate, în rapoartele de evaluare externă, ca având astfel de probleme și fiind în pericol de a fi închise.

Singurul efect al activității ARACIP în ultima perioadă, mai ales având în vedere numărului mare de unități de învățământ de stat care au primit notificări de închidere în urma neîndeplinirii standardelor minime de calitate în privința asigurării sănătății și securității elevilor, a fost interzicerea, prin lege[10], ca ARACIP să mai solicite unităților de învățământ autorizația sanitară de funcționare (doar pentru unitățile de stat) și autorizația de securitate la incendiu (pentru unitățile de stat și pentru cele particulare).

Pe de altă parte, analizând faptul că, în ultimul deceniu, numărul unităților de învățământ fără apă curentă și cu toalete neconforme s-a redus semnificativ (de la câteva mii la câteva sute), putem concluziona și că îmbunătățirea situație sanitare (mai ales în școlile rurale), existența rampelor de acces la majoritatea școlilor, precum și alte îmbunătățiri privind accesul unităților de învățământ la diferite resurse, se datorează și insistenței cu care ARACIP a urmărit aceste aspecte, deși centrarea pe această problematică (a sănătății și siguranței în școli, privind accesibilitatea și resursele) a suscitat multe discuții și multă opoziție.

În încheierea acestei postări, dorim să menționăm și faptul că nu au existat reacții de respingere, de contestare sau de punere sub semnul întrebării a acestor rapoarte (de activitate și despre starea sistemului), nici din partea ME și a ISJ/ISMB, nici din partea unităților de învățământ publice sau private, nici din partea sindicatelor sau asociațiilor reprezentative ale elevilor și părinților. Deci, putem presupune să reflectă realitatea, așa cum este ea percepută de toate părțile interesate. Pe de altă parte, întrucât nu am identificat nici reacții pozitive, putem concluziona și că autoritățile, unitățile de învățământ și beneficiarii educației au manifestat un interes scăzut față de problematica asigurării calității, luările de poziție și intervențiile acestora vizând aspecte punctuale și efecte, dar nu cauzele profunde ale lipsei de calitate a educației.

 

[1] V. https://aracip.eu/categorii-documente/rapoarte-activitate

[2] V. https://aracip.eu/categorii-documente/info-unitati-invatamant-rapoarte-calitate

[3] https://aracip.eu/storage/app/media/Documente/Comunicate%202021/RAPORT%20ACTIVITATE%20ARACIP%20ANUL%202020.pdf p. 20-23

[4]   ”Propuneri privind strategia națională de îmbunătățire a calității în sistemul de învățământ preuniversitar conform studiului național privind stadiul dezvoltării culturii calității la nivelul sistemului de învățământ preuniversitar” (2013) https://aracip.eu/storage/app/media/Documente/Resurse/Starea%20calitatii%20educatiei/propuneri%20privind%20strategia%20na%C8%9Bional%C4%83%20de%20%C3%AEmbun%C4%83t%C4%83%C8%9Bire%20a%20calit%C4%83%C8%9Bii%20%C3%AEn%20sistemul%20de%20%C3%AEnv%C4%83%C8%9B%C4%83m%C3%A2nt%20preuniversitar%2001.04.2013.doc

[5] https://aracip.eu/storage/app/media/Documente/Resurse/Starea%20calitatii%20educatiei/raport%20privind%20starea%20calit%C4%83%C5%A3ii%20%C3%AEn%20sistemul%20de%20%C3%AEnv%C4%83%C5%A3%C4%83m%C3%A2nt%20preuniversitar%20din%20rom%C3%A2nia.pdf

[6] Mai multe informații privind ”indicele de eficiență” în ”Rapoarte de cercetare ARACIP. Vol. I / 2015. Influența evaluării externe asupra calității educației” (București: ARACIP) – https://aracip.eu/storage/app/media/Documente/Resurse/Starea%20calitatii%20educatiei/rapoarte%20de%20cercetare%20aracip%20vol.%201.pdf

[7] https://aracip.eu/storage/app/media/Documente/Resurse/Starea%20calitatii%20educatiei/studiu%20na%C8%9Bional%20privind%20stadiul%20dezvolt%C4%83rii%20culturii%20calit%C4%83%C8%9Bii%20la%20nivelul%20sistemului%20de%20%C3%AEnv%C4%83%C8%9B%C4%83m%C3%A2nt%20preuniversitar.pdf

[8] ”Raport privind realizarea activităților de evaluare externă a calității în 300 de unități de învățământ preuniversitar prevăzute în Contractul de prestări servicii nr. 9679 din 18.07.2017” – https://aracip.eu/storage/app/media/Documente/Resurse/Starea%20calitatii%20educatiei/raport%20%20-%20evaluare%20externa%20periodica%20300%20unitati%20de%20inv%C4%83%C8%9B%C4%83m%C3%A2nt%20de%20stat.pdf și ”Raport privind realizarea activităților de evaluare externă a calității în 238 de unități de învățământ preuniversitar prevăzute în Contractul de prestări servicii nr. 46 din 04.09.2018” – https://aracip.eu/storage/app/media/Documente/Resurse/Starea%20calitatii%20educatiei/Raportul%20activi.%20de%20evaluare%20extern%C4%83%20periodic%C4%83%20a%20calit%C4%83%C8%9Bii%20%C3%AEn%20238%20de%20unit%C4%83%C8%9Bi%20de%20%C3%AEnv%C4%83%C8%9B%C4%83m%C3%A2nt%20preuniversitar%20de%20stat.pdf.pdf

[9] ”Recomandări ARACIP rezultate din derularea activităților de evaluare externă periodică a calități educației” (2017) – https://aracip.eu/storage/app/media/Documente/Resurse/Starea%20calitatii%20educatiei/recomand%C4%83ri%20aracip%20rezultate%20din%20derularea%20activit%C4%83%C8%9Bilor%20de%20evaluare%20extern%C4%83%20a%20calit%C4%83%C8%9Bii%20educa%C8%9Biei.pdf

[10] LEGE nr. 229 din 25 noiembrie 2019 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 75/2011 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calității educației și LEGE nr. 230 din 25 noiembrie 2019 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2019 pentru completarea Legii educației naționale nr. 1/2011, instituirea unor derogări și prorogarea unor termene