Am vizitat, acum o lună, în Malta, o școală – guvernată de biserica catolică (http://stmgzira.com/) – și m-am dus să văd cum sunt ”indoctrinați” acolo bieții copiii. M-am înșelat – am lăsat aproape o lună să se așeze lucrurile ca să văd dacă, nu cumva, mi s-a părut, doar, că mă înșel. Dar nici acum, revizitând experiența de atunci nu am constatat vreun fel de prozelitism agresiv sau de catehizare forțată și explicită. Educația religioasă – deși prezentă explicit în misiunea școlii – este, mai mult, implicită, persuasivă, realizată, cu precădere, prin comportamentul profesorilor și prin ambient (inclusiv prin imaginile de pe pereți sau prin îmbrăcămintea directoarei – o ”Soră” -, dar fără a impune ceva altor profesori în privința hainelor).

Câteva chestii, care mi s-au părut interesante

• ”Malta este o țară săracă în resurse naturale – așa că investim în resursa umană” (citat din prezentarea directoarei școlii).
• Se asigură transportul elevilor (școala strânge elevi din toată insula și din cealaltă insulă locuită, Gozo). Ca să vă dați seama de dimensiuni: insula Malta are 246 km2 iar tot statul 316 km2 (cu Gozo și celelalte insule). Bucureștiul, ca oraș, are 228 km2, iar împreună cu Ilfov 1811 km2 – deci de aproape 6 ori mai mare decât Malta. Populația totală este de aproape 450.000 locuitori.
• Fiindcă sunt mai mulți solicitanți decât locuri – elevii sunt trași la sorți – deci NU se practică selecția elevilor ca să ”dea bine” la rezultate. 
• Toate clasele au videoproiector și tablă smart.
• Părinții contribuie financiar – dar NUMAI voluntar; li se arată permanent ce se face cu banii lor care, de altfel, sunt folosiți exclusiv în folosul copiilor.
• Se predă pe discipline doar în clasele a 5-a – a 6-a. Înainte – de la grădiniță (4 ani) – se urmărește ”literația bilingvă” (”bilingual literacy”) – progresiv și personalizat, pe baza evaluării inițiale a fiecărui elev. Bilingvismul (engleză și malteză) este programatic, de la înscriere, iar ținta este ca fiecare copil să stăpânească, cât de cât, 4 limbi la sfârșitul școlii generale.
• Pentru orientarea școlară a copiilor, printre altele, sunt invitați periodic, în școală, absolvenți și diverși alți specialiști, pentru a le vorbi elevilor de meseriile lor. Copiii se înscriu pe liste, optând în funcție de preferințe – dar prezența la aceste activități este obligatorie (face parte din curriculum).

• Nu este cine știe ce ”pavoazare” (pereții sunt mult mai ”sobri” decât în alte școli pe care le-am vizitat. Multe dintre imagini sunt realizate de profesorul de arte. Sunt și citate biblice, dar pe înțelesul copiilor.

• Misiunea școlii este direct legată de viziune și de planul de dezvoltare (PDI-ul de la noi). Unul dintre obiective a fost chiar simplificarea PDI (în urma evaluării externe), altul măsurarea cantitativă și calitativă a îndeplinirii obiectivelor pe baza unei colectări selective a datelor. Scopul declarat este ca PDI-ul să devină un instrument de îmbunătățire și nu doar un document de arătat la inspecții (sună cunoscut, nu?)

• Se măsoară progresul / îmbunătățirea. 
• Atenție egală acordată tuturor minorităților (se promovează conceptul ”este bine să fii diferit”) – se acordă aceeași atenție progresului realizat de elevii minorităților ca și progresului general, la nivel de majoritate.
• Sunt două clase paralele pe nivel – ”Perle” și ”Rubine” (”pentru noi, chiar dacă urmărim preceptele catolice privind sobrietatea, copiii sunt niște pietre prețioase”). Fiecare clasă și-a personalizat imaginea.

• Profesorii discută și colaborează în dezvoltarea unor ținte educaționale comune – la nivel de clasă ȘI la nivel de discipline. La fel, toți profesorii urmăresc periodic realizarea obiectivelor din PDI (prin observație, focus-groups, interviuri etc.).
• Echipa de conducere a școlii (”School management team”) este și CEAC. Toți profesorii oferă feedback referitor la realizarea activităților și planurilor operaționale. 
• Aplicarea ”cercului calității” se realizează în două direcții: pe de o parte, revizuirea activităților, dar și revizuirea strategiei, planurilor operaționale și obiectivelor. 
• Părinții sunt implicați în toate etapele parcurgerii ”cercului calității” – mai ales în fazele de ”Evaluare” și ”Revizuire”.
• M-a frapat seninătatea, relaxarea din școală și cât de liniștiți erau profesorii și copiii.

Cam atât despre o școală într-o țară foarte mica, dar cu o rată de părăsire timpurie a școlii apropiată de a noastră. Și m-am gândit că și de aici am avea multe de învățat – mai ales la nivel de mentalități, atitudini…