Despre ”starea de bine” – cu ceva studii în spate

Written by serbaniosifescu

25/07/2023

Relația dintre starea de bine și eficacitate la locul de muncă și în școală

Eficacitatea și starea de bine la locul de muncă, gândite în complementaritate, pot avea efecte de întărire reciprocă: ești mai eficient dacă te simți bine, iar eficiența sporită și, mai ales, rezultatele obținute (v. Herzberg!), îți amplifică starea de bine (https://www.mckinsey.com/featured-insights/mckinsey-on-books/author-talks-get-on-the-performance-curve?stcr=09C91DD34F5C4421A4F486E4DD4D715D&cid=other-eml-alt-mip-mck&hlkid=63f9d657f45340db9472dba0cd6d1f03&hctky=2846476&hdpid=7329b7c2-acbc-462a-a28d-27ff41157c59).

Acest lucru este confirmat și în privința stării de bine în școală: liceele care se concentrează pe învățarea socială și emoțională au avut un impact pozitiv pe termen lung dublu asupra rezultatelor elevilor, în comparație cu cele care se concentrează exclusiv pe îmbunătățirea scorurilor la testări. Impactul nu se limitează la rezultatele la testări, ci se înregistrează și asupra disciplinei în școli și asupra comportamentului elevilor, în general (https://consortium.uchicago.edu/sites/default/files/2023-04/Investing%20in%20Adolescents-Apr%202023-Consortium.pdf).

Din nou, precizări privind conceptul de ”stare de bine”

Și, ca să nu existe discuții (am mai abordat acest aspect): NICIUNUL dintre conceptele serioase privind ”starea de bine” nu o consideră sinonimă cu fericirea continuă (absența emoțiilor negative) și cu a face ce dorești (absența regulilor). Dimpotrivă, toate se referă și la:

  • Importanța normelor și, implicit, a unui climat predictibil, chiar dacă limitează libertatea de acțiune a copiilor și implică nu numai recompense, ci și sancțiuni pentru încălcarea lor.
  • Importanța obiectivelor personale (de învățare, în cazul nostru) asumate și, implicit, a emoțiilor negative trăite pe drumul realizării acestor obiective): frustrare, teamă, supărare, furie chiar. De exemplu, ne place, avem încredere și ne simțim bine cu un anumit profesor, chiar dacă, uneori, ne întristează (cu note mici) și ne înfurie (cu exerciții grele).
  • Importanța relațiilor – chiar dacă, după cum știm cu toții, relațiile interpersonale pot fi adesea frustrante.

De altfel, cercetările serioase arată că tehnicile cele mai recomandate ”pă net” (mindfulness, ”comuniunea cu natura” și exercițiile fizice) nu au efecte confirmate asupra fericirii personale. În schimb, exprimarea gratitudinii și relațiile sociale au aceste efecte pozitive (https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/37474838/)

Iar sancțiunile și emoțiile negative pot fi stăpânite și valorificate pentru creștere și dezvoltare – de exemplu prin schimbarea tipologiei sancțiunilor aplicate (v. conceptul de ”restorative justice”) și, în general, prin învățarea socială și emoțională. Iată un articol recent, de sinteză, despre practicile de ”restorative justice” (cu bune și rele, unde funcționează și unde nu). Există și politici publice în acest sens – respectiv, obligația școlilor de a introduce practicile respective, care, repet, nu sunt panaceu (https://hechingerreport.org/what-does-restorative-justice-look-like/?utm_medium=email&utm_source=The%20Hechinger%20Report&utm_campaign=30a83e5f1a-EMAIL_CAMPAIGN_2023_07_18_04_40&utm_term=0_-30a83e5f1a-%5BLIST_EMAIL_ID%5D).

Pentru informare, iată și ”National Well-being Dashbord” din UK, de pe site-ul instituției care se ocupă de statisticile oficiale. De văzut indicatorii care compun acest raport referitor la starea de bine a națiunii (fericirea este unul din cei peste 50 de indicatori folosiți) (https://www.ons.gov.uk/peoplepopulationandcommunity/wellbeing/articles/ukmeasuresofnationalwellbeing/dashboard).

Articole Similare

Pledoarie pentru ieșirea din bulă

Când nu am ce face (cam jumătate din timp), citesc. Sau asist (mai ales asincron, din comoditate) la discuții. Ultima:...

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *