Când discutăm diferitele aspecte ale reformei din educație (manuale, programe, finanțare, evaluare și examinare etc.) nu trebuie să uităm faptul că, până la urmă, orice schimbare contează numai în măsura în care elevii noștri devin mai buni, mai frumoși și mai...
Categorii:
Postări:
Reforma ne-otova (8): riscuri, probleme anticipate, soluții posibile și un ”must do”
Cred că am demonstrat, deja (mai ales în postarea anterioară), că procesului de descentralizare este unul extrem de complex și trebuie negociat consistent, cu toți purtătorii de interese și, pe această bază, pregătit atent – la nivel de conținut, calendar, finanțare...
Reforma ne-otova (7): descentralizarea nu e simplă!
După ce am trecut în revistă istoricul singurei tentative guvernamentale serioase de descentralizare în învățământul preuniversitar (precum și câteva ”sfaturi” de la cei care au greșit înaintea noastră) și având în vedere că elementele de politică educaţională privind...
Reforma ne-otova (6): Descentralizarea – puțină istorie
În 2005, Ministerul Educației a elaborat o politică publică privind descentralizarea, prezentată iniţial în două documente, supuse dezbaterii publice: “Descentralizarea învăţământului preuniversitar - Proiect” şi “Distribuirea funcţiilor pe niveluri de decizie”....
Reforma ne-otova (5): managementul descentralizării
Cred că din cele patru postări anterioare a devenit clar de ce anume cred că reforma educației nu poate fi ”otova”, deci uniformă (în conținut, timp și spațiu), pentru simplu motiv că nevoile educaționale ale oamenilor sunt foarte diferite și, pe cale de consecință,...
Reforma ne-otova (4): autonomie și răspundere publică
În postarea trecută (cea dinainte de acel ”Intermezzo” prilejuit de încă un buget dezamăgitor pentru educație), am zis ce cred eu despre ce ar însemna aplicarea principiului subsidiarității la descentralizarea învățământului preuniversitar din România. Subsidiaritatea...
Reforma ne-otova (3). Intermezzo: PIB-ul, bugetul educației și schimbarea reală în sistem
Pentru că a apărut bugetul propus educației pe 2015 și nu pot abține de la comentarii, întrerup seria postărilor despre descentralizare. Am auzit că se alocă 3,51% din PIB. Mulțumim din inimă partidului pentru creștere. Este bine, oricum, pentru că, dacă la...
Reforma ne-otova (2). Descentralizare și subsidiaritate
Așa cum am promis, revin cu un exercițiu despre cum ar trebui să arate un proces de descentralizare, reluând și dezvoltând, cu privirea și mintea de azi, ceea ce am scris acum 8 ani în lucrarea colectivă ”Patru exerciții de politică educațională în România” publicată...
Reforma ne-otova (1). Câteva vorbe despre valori
Pentru că mi se sugerează, în diferite contexte, că sunt mult prea cârcotaș și că, în plus, nu vin cu soluții, inițiez o serie de postări privind modul în care ar putea arăta o reformă reală, care să conducă la o vizibilă îmbunătățire a calității educației.Dar,...
Reforma otova (4): prin hățișul legislativ
O postare pe pagina de FB a ARACIP mă face să revin asupra unui subiect pe care îl credeam lămurit – anume rolul nostru, al ARACIP, în sistemul românesc de învățământ (subiect abordat în mai multe rânduri și, ca urmare, voi relua niște pasaje dintr-o contribuție mai...
Reforma otova (3): descentralizarea învățământului preuniversitar
Se discută de zor despre descentralizarea sistemului de învățământ preuniversitar dar, la fel ca în alte domenii (administrație publică, sănătate etc.), mai mult se vorbește decât se face. Mai mult decât atât, se discută fără a defini clar ceea ce se dorește și, în...
Reforma otova (2). Azi, despre planuri și programe
Instigat de Marian Staș, am citit proiectele de programe pentru clasele a III-a și a IV-a, dar am ajuns, din păcate, la aceeași concluzie - avem de-a face tot cu ”reforma otova” (DEx: ”care n-are formă bine conturată; lipsit de orice formă; inform”), pentru că este...
Reforma otova (1). Azi, despre manualele digitale
Cu certitudine, ideea digitalizării auxiliarelor curriculare este nu numai bună, ci și ”trendy”: de exemplu, peste o treime dintre școlile americane renunță, deja, la manualele pe hârtie și trec, cu arme și bagaje, în tabăra digitală. Că o fi bine? Că o fi rău? Nu...
Cu ce fel de ochelari vedem calitatea educației ? (2)
După conferința cu cei 150 de directori de școli (despre care vorbeam în postarea trecută) am reușit să analizez chestionarele de feedback, completate de 128 din cei 150 de participanți (care, reamintesc, cei mai mulți provin din școli care nu au fost vizitate, până...
Cu ce fel de ochelari vedem calitatea educației ?
Multă lume se plânge de munca depusă pentru aplicarea legislației calității în școală (chiar în aceste zile am schimbat idei cu mai mulți directori și coordonatori al comisiilor de evaluare și asigurare a calității – CEAC - din școli). Sunt mai multe aspecte de...
De ce “servicii educaționale complementare”?
Așa cum mă așteptam, pe lângă discuțiile din jurul ”bunăstării elevului” (concept pe care îl propunem în centrul noilor standarde de calitate pentru învățământul preuniversitar), feedbackul primit la ARACIP în cadrul dezbaterii publice a acestor standarde aduce la...
Câteva cuvinte despre ”bunăstarea elevului” (3): despre fericire
De când ARACIP a lansat, spre dezbatere publică, proiectul noilor standarde de calitate, pe lângă numărul mic de reacții (Oare am făcut standarde perfecte? Sau domină lehamitea?) am constatat că singurul aspect care a suscitat oarece discuții a fost ”bunăstarea...
Câteva cuvinte despre ”bunăstarea elevului” (2): dar a profesorului?
De când ARACIP a lansat, spre dezbatere publică, proiectul noilor standarde de calitate, pe lângă numărul mic de reacții (Oare am făcut standarde perfecte? Sau domină lehamitea?) am constatat că singurul aspect care a suscitat oarece discuții a fost ”bunăstarea...