Introducere Continuăm cu analiza a două capitole din manifestului ”O voce pentru educație”, cel care se ocupă de Evaluarea rezultatelor învățării și cel care vorbește de Alfabetizarea funcțională. Pentru că nu prea am avut ce comenta (v. mai jos), azi 2 în...
Introducere Continuăm cu analiza Capitolului din manifestului ”O voce pentru educație”, care se ocupă de Curriculum. Câteva constatări generale: Diagrama Ishikawa (introductivă) este OK, dar cu o întrebare: unde și când s-a realizat pasul 2, cercetare – consultare –...
Introducere Continuăm cu analiza Capitolului 3 din manifestului ”O voce pentru educație”, care se ocupă de investiția în educație. Doar o constatare generală: văd că nu se dorește descentralizarea financiară și decizională, ci doar autonomizarea școlii, adică...
Introducere Voi continua analiza manifestului ”O voce pentru educație”, cu Capitolul 2. Management școlar și guvernanța sistemului de educație. Și aici, lucruri amestecate, câteva bune, altele mai puțin bune, multe confuze și destule care nu reformează nimic. Câteva...
Introducere generală Am citit, cu atenție, ”O voce pentru educație. Manifest privind politicile propuse pentru noua legislație în educație” propus de o alianță de persoane, firme și ONG, întâmpinat cu urale de Ministerul Educației, de Președinție (presupun - întrucât...
Se vehiculează, a nu știu câta oară, ideea retribuirii profesorilor după merit / performanță / ”rezultate”. Am mai scris și voi mai scrie: în cultura noastră și în sistemul nostru de management al carieri didactice, acest lucru însemnă că profesorii din școlile de...
Subsemnatul Constantin Serban Iosifescu, domiciliat în ..., email ..., răspunzând invitației la dezbatere publică lansată pe data de 21.04.2022, vă supun atenției, în termenul legal, următoarea petiție, care conține o analiză și propuneri privind: proiectul de...
Se pare că aceasta este deviza actualei conduceri a Ministerului Educației în comunicarea publică. Pentru a rămâne, cu orice preț în atenția publică, mai lansează o petardă, se mai răzgândește zicând că lumea nu a înțeles, doar-doar nu se vor vedea, prin ceața deasă,...
Noile politici de (anti)reformă în educație, promovate de Ministerul (Non)Educației denotă, la o examinare ceva mai atentă, același imobilism și elitism. De exemplu, pozițiile exprimate (una în linkul de mai jos) privind ”noutățile” din cadrul sistemului de evaluare a...
Subiectul ”testarea standardizată” generează multă emoție și discuții nesfârșite: avem o tabără pro, avem alta contra, cu ”fundamentaliști” de ambele părți – dar cu puțină lume la mijloc. Ambele părți aduc argumente solide în favoarea propriei poziții – deci, ambele...
Pentru o corectă informare, semnalez, aici, câteva minciunele și gogoșele din comunicatul de presă și din declarațiile televizate ale Ministrului Educației – privind elemente de ”noutate”, inclusiv ”democrația originală” – marca Ministerul Educației, din noua hotărâre...
La sfârșitul anului trecut, printre aburii de vin și de sarmale și simultan cu două petarde (cea cu bursele și cea cu olimpiadele), s-a lansat, cu relativ puțin tam-tam, Programul Național pentru reducerea abandonului școlar (PNRAS), reformă fără de care nu pot fi...
Chiar mă uimește cât de multe reacții au fost la proiectul noului Regulament al ARACIP – discuția având șanse să ajungă în ”main stream”. Și este bine – deși cam târziu: semnalele de alarmă pe care le-am tras, de-a lungul anilor, privind necesitatea păstrării...
”Noul” proiect de HG privind organizarea și funcționarea ARACIP confirmă ce am scris în când a fost publicată propunerea anterioară de Regulament. Și nu e vorba de ciudă că nu mai sunt ”șef”, pentru nu funcția de la ARACIP m-a făcut ”om”, cum se întâmplă, acum, cu...
O altă temă se rostogolește – de fapt o altă petardă (=chestie care face mult fum și zgomot, dar fără efecte reale, menită să sperie, dar și să ascundă problemele cu adevărat importante). Este vorba de ”teze”: se dau sau nu se dau? Câte se dau și când se dau? Fiecare...
Am fost solicitat, în ultimele săptămâni, de prieteni și cunoscuți (directori de școală sau candidați) să discutăm despre strategia de dezvoltare instituțională, care ar urma să fie prezentată la interviu. Ca urmare, am mai văzut niște ”strategii”, care se adaugă...
Am încheiat postarea precedentă cu propunerea unor seturi diferite de politici publice, pornind de la premisa indicată: existența unui sistem școlar profund segregat – de fapt, a două subsisteme, care funcționează în paralel: unul format din școli care cumulează toate...
În continuarea postării precedente, despre școlile ”de elită” / ”de fițe, un studiu de caz*, care demonstrează că politicile publice nu ar trebui să fie conduse de aceste școli și de lobby-ul făcut, pe față sau nu, în favoarea acestora, de profesori, organizații ale...